In aceasta perioada prin care trecem este greu sa nu fim stresati, ingrijorati si mereu ganditori. Este normal. Dar trebuie sa avem grija de noi, pentru a avea grija de cei dragi noua. Asa ca e bine sa cunoasteti si sa fiti atenti la semnele de stres:
CLIPITI EXCESIV
Clipitul frecvent este o dovada sigura ca simtim o presiune emotionala sau fizica. Cand suntem relaxati, rata medie a clipitului este de 15-30 de ori pe minut, dar sub stres poate creste la 70 de ori pe minut.
Reactia este numita efectul Nixon, dupa numele fostului presedinte al SUA Richard Nixon, al carui clipit crestea la niveluri suspecte in timpul scandalului Watergate.
SCRASNITI DIN DINTI
Scrasnirea dintilor in timpul noptii este considerata un mod de eliberare a tensiunii. Inclestarea maxilarelor sau scrasnirea dintilor este o reactie recunoscuta la anxietate, totusi, majoritatea celor care scrasnesc nu stiu ca fac asta, deoarece se intampla dupa ce adorm repede.
Dar este important sa fiti atent la semne ca faramitarea dintilor, sensibilitatea marita a danturii, dureri ale muschilor maxilarelor si dureri de urechi, deoarece expunerea prelungita la scrasnirea dintilor poate duce la dureri de cap si la probleme ale maxilarelor.
MATREATA
Stresul declanseaza un set de reactii in lant in fiziologia organismului, iar rezultatul este un haos al sistemului imunitar. In exterior, parul si pielea dumneavoastra sunt printre primele locuri care arata existenta unei presiuni – deci nu este de mirare ca matreata este cea mai obisnuita problema care afecteaza scalpul.
Cercetatorii sugereaza ca imunitatea slabita declanseaza reactia bacteriilor care fac ca matreata sa scape de sub control, sa inunde si sa irite capul. Pe masura ce celulele mor, se descompun si produc neplacutele particule albe care va astern troiene albe pe umeri.
GURA USCATA
Cand viata devine grea, se manifesta reactia instinctiva de tip „lupta sau fugi“. Pur si simplu, in scopul supravietuirii, fluxurile de sange sunt reduse in zonele mai putin importante si redirectionate catre muschii esentiali, care v-ar ajuta la nevoie sa faceti un efort fizic intens. Aceasta lipsa de fluide creeaza senzatia de uscaciune a gurii.
Stresul afecteaza si respiratia – respiram mai scurt si mai superficial, ceea ce poate conduce la o respiratie mirositoare. Este posibila senzatia de greutate la inghitire, deoarece muschii gatului intra in spasme, ca efect secundar al stresului.
PERFORMANTE SEXUALE SLABE
Stresul va poate sabota libidoul in mai multe moduri. Cand sunteti foarte stresat, reactia organismului este sa puna supravietuirea inaintea placerii. Acest lucru afecteaza glanda numita hipotalamus si productia de estrogeni sau testosteron a organismului, care dau dorinta sexuala.
Femeilor le poate fi greu sa atinga orgasmul, iar barbatii pot manifesta impotenta temporara, deoarece substantele chimice eliberate de organismul stresat reduc fluxul de sange catre penis.
PIELEA IRITATA
Stresul emotional poate provoca haos la nivelul pielii deoarece presiunea duce la eliberarea histaminelor in sange. Pielea reactioneaza apoi impotriva acestei enzime, ceea ce duce la mancarime si urticarie. Se considera ca anumite boli ale pielii, ca psoriazisul si eczema se agraveaza in conditii de stres.
Studiile asupra stresului psihologic arata ca anxietatea poate reduce capacitatea sistemului imunitar de vindecare a ranilor cu pana la 40%, ceea ce dubleaza efectul stresului asupra acneii.
TRANSPIRATIA
Cand sunteti sub presiune emotionala, transpiratia nu numai ca devine mai abundenta, dar si mai urat mirositoare. Sistemul nervos simpatic intra in actiune cand organismul este stresat, ceea ce mareste foarte mult ritmul cardiac, presiunea sangelui si rata respiratiei.
Glandele apocrine (responsabile pentru transpiratia mirositoare, spre deosebire de transpiratia fara miros a glandelor ecrine) functioneaza si ele excesiv si secreta mai multe fluide grase in tubulul glandei. Cand sunteti stresat, peretele tubulului se contracta si impinge transpiratia la suprafata pielii. Iar bacteriile care descompun transpiratia glandelor apocrine produc mirosul neplacut.
STOMACUL DERANJAT
Unul dintre primele locuri catre care alergam cand suntem foarte stresati este toaleta. Stresul afecteaza si reactiile biochimice si trimite in organism un val de hormoni, printre care si adrenalina. Sistemul digestiv si cel imunitar se blocheaza temporar deoarece acesti hormoni ai stresului impiedica secretarea acizilor necesari in stomac pentru descompunerea alimentelor. Totusi, asteptati-va sa faceti diaree, deoarece in acelasi timp aceiasi hormoni stimuleaza colonul astfel incat continutul sau sa fie eliberat rapid in afara.
MORMAITUL
Stiati ca mormaitul si fluieratul pot fi caile naturale ale organismului de a iesi dintr-o situatie stresanta? Poate parea ca un obicei inofensiv isi face aparitia in mod subconstient atunci cand sunteti stresat, dar mormaitul stimuleaza partea dreapta a creierului (cea folosita pentru gandire abstracta si creativa) si va poate ajuta sa va calmati.
Mormaitul (ganguritul, daca vreti) este chiar unul dintre modurile cele mai eficiente de a scapa de stres pentru copiii mici care se calmeaza singuri.
OBICEIURILE PROASTE
Rosul unghiilor, scobitul in nas, rasucirea suvitelor de par sunt obiceiuri frecvente atunci cand suntem nervosi.
Studiile sugereaza ca senzatia de a avea ceva in gura ne aminteste de senzatia de calm si siguranta din perioada de sugar. Din exterior, asemenea obiceiuri anxioase pot parea neplacute pentru cei care le vad, dar pot declansa senzorii de calmare din sistemul nervos pentru a da o senzatie imediata de usurare.
Despre CORONAVIRUS ai putea sa mai citesti si
Coronavirusul si gripa – asemanari si diferente
Sunt mama si medic de familie iar planul meu de a trece prin pandemia de coronavirus este acesta
Coronavirusul si copiii – patru masuri esentiale pentru a-i proteja. Sfaturi de la UNICEF
Ce este coronavirus, virusul al carui focar a inceput in China si cum ne putem feri
