Cum gestionam timiditatea prescolarului?
Copilul prefera sa priveasca actiunea de pe margine in loc sa se alature? Inca il poti ajuta si iata cum…
In timp ce ii vezi pe colegii de grupa ai copilului tau in varsta de 3 ani cum se joaca impreuna cu dinozauri sau la masa de nisip, al tau prefera sa stea linistit, singur, sa rasfoiasca o carticica sau sa se joace cu masinuta/papusica. Ideea este simpla: NU trebuie sa schimbam copiii, trebuie sa ii AJUTAM sa isi faca prieteni.
Timid sau introvertit?
Toti suntem nascuti cu un temperament incorporat si o mare parte se datoreaza geneticii. In timp ce extrovertii sunt atrasi de actiune si de zgomot, introvertii se retrag in ei, preferand sa observe si sa reflecte linistiti asupra a ceea ce se intampla in jurul lor. Doar pentru ca un copil nu este confortabil fiind centrul atentiei, nu inseamna ca nu este fericit, spune dr. Helgoe. “In loc sa fie un copil fericiti laudaros si galagios, poate fi un copil fericit calm si placut de ceilalti.” Cu toate acestea, exista unele diferente subtile, dar notabile intre a fi introvertit si a fi timid. “Un copil timid se uita lung la alti copii care se joaca, temandu-se si nestiind cum sa se apropie de ei, dar un copil introvert este perfect multumit pe cont propriu”, spune dr. Helgoe.
In cele mai multe cazuri, a fi timid sau introvertit este doar una din multele culori ale personalitatii copilului tau, si nu ceva de care sa te ingrijorezi – daca nu interfereaza cu viata de zi cu zi. “Daca copilul are dificultati, ca de exemplu: are dureri de burta in fiecare dimineata inainte de a merge la gradinita sau ii cere educatoarei sa vina mami si este adesea vizibil suparat – este un semnal de alarma”, spune dr. Helgoe. Alte semne care pot insemna un strigat de ajutor: are o teama irationala ca oamenii il vor tachina sau o incapacitate de a vorbi in fata necunoscutilor sau a educatoarei. “Discutati cu educatoarea sau cereti-i sa va lase in clasa intr-o zi pentru a obtine o imagine mai buna a ceea ce se intampla cu adevarat”, sugereaza dr. Helgoe. Daca situatia nu se imbunatateste, puteti apela cu incredere la un terapeut calificat, ce il poate ajuta in privinta anxietatii.
Practica si iar practica
Desi un copil linistit poate fi foarte multumit sa se joace singur, trebuie sa-si dezvolte abilitatile de a se alatura altora si de a se asigura ca nu se va pierde in multime. Un studiu recent efectuat la Universitatea din Miami, a constatat ca, copiii extrem de timizi sau introvertiti au un risc academic mai mare atunci cand incep gradinita, deoarece acestia tind sa fie trecuti cu vederea de catre educatori.
Practicarea rolurile la domiciliu poate ajuta, spune Richard Brozovich, Ph.D., psiholog clinic in Clarkston, Michigan, si coautor al cartii “Say Goodbye to Being Shy”. Rugati un frate/sora, verisor mare sau prieten, si jucati practicarea diferitelor roluri. “Vrei sa demonstrezi comportamente non-timide intr-un mediu fara stres, astfel incat copilul sa se poata desfasura si sa se simta in largul sau”. Daca trebuie sa mergeti la petrecerea unui coleg de clasa, de exemplu, practicati inainte de timp ce sa faceti cand alti copii ii cer sa se alature intr-un joc. “Apoi, cand il vezi ca vorbeste sau se joaca cu ceilalti copii, lauda-l si zambeste-i”, spune dr. Brozovici.
Gaseste-i un prieten asemanator
In timp ce unii copii se bucura sa alerge si sa se joace cu restul, copiii timizi si introvertiti deseori isi fac doar 1-2 prieteni, dar buni. Dr. Brozovich sugereaza ca educatorul sa vorbeasca cu parintele si sa ii sugereze un alt copilas chiar coleg de grupa, la fel de timid, pentru intalniri de joaca sau mini excursii. “Incepeti cu un singur copilas, dar nu planificati nimic elaborat sau pe termen lung”, spune el.
Priveste partea buna a lucrurilor
Pe masura ce copilul creste si castiga mai multa experienta in situatii de grup, probabil va continua sa isi construiasca abilitatile sociale in crestere. Intre timp, nu uitati ca un copil in mod firesc linistit si grijuliu, poate fi inaintea colegilor sai de aceeasi varsta in alte moduri. “Vorbim foarte mult despre ajutarea copiilor sa dezvolte abilitati sociale, dar nu vorbim mult despre abilitatile de solitudine”, spune dr. Helgoe. Abilitatea de a reflecta este asociata cu capacitatea de gandire critica si de rationament, iar capacitatea de a fi singur este unul dintre cele mai inalte niveluri de dezvoltare. Este important sa stii cum sa te calmezi singur si sa fii increzator in dragostea celorlalti chiar si atunci cand nu sunt in fata ta.
La urma urmei, daca copilul dvs. poate fi fericit stand pe cont propriu cu o carte sau o jucarie in timp ce va raman cateva minute in liniste pentru a face niste treburi sau pentru a citi propria carte, considerati-va un parinte foarte norocos.
Mai cititi si: