in acest articol veti citi:
Ethan Hawke a petrecut mai mult de un deceniu scriind ultima sa carte
Fiecare poveste se concentreaza pe o virtute individuala
Am privilegiul de a fi parintele copiilor mei
Nu am un loc de munca, deci acesta e jobul meu
Orice lucru de valoare din aceasta carte, nu imi apartine
Ethan Hawke a petrecut mai mult de un deceniu scriind ultima sa carte, dar niciodata nu a fost destinata publicarii.
Cartea, Reguli pentru un Cavaler, este o colectie de povestiri scurte, pe care Hawke le-a scris initial pentru copii sai. Fiecare povestire este alegorica, spusa din perspectiva unui cavaler fictiv, care in ajunul unei mari batalii, se teme ca nu-si va mai vedea din nou familia si doreste sa imprime asupra copiilor sfaturile sale cu privire la modul de a trai o viata virtuoasa. Si, dupa cum spune Hawke, “ copii percep preocuparea acordata virtutilor ca fiind un cascat mare, iar cavalerii sunt cool.”
Intr-o sala de consiliu, puternic luminata, din centrul orasului Toronto, Hawke toarna doua pahare de apa – unul dintre ele este pentru mine – inainte de a sta jos si a recunoaste ca Reguli pentru un Cavaler este “deosebita de tot ce a facut pana acum.” Afirmatia este, desigur, precisa: Hawke este deja un autor publicat, cu doua romane – Cel mai tare stat si Cenusa de miercuri, lansate in 1996 si 2002- sub centura lui, sa nu uitam de numeroasele lui scenarii acreditate, inclusiv activitatea sa nominalizata la Oscar pentru “ Inainte de apus de soare” si “ Inainte de miezul noptii.” Deci, e un scriitor bun, dar “ Reguli pentru un Cavaler” nu este neaparat o scriere buna. Nu ca nu este,dar e mai mult o carte de sfaturi.
“Exista un sentiment pe care il poti avea atunci cand te uiti la un copil cand se naste, acest sentiment e un fel de “nu te uita la mine; N-am idee de ce suntem aici si ce facem”, spune Hawke. “Acest lucru este foarte semnificativ si a aparut pur si simplu in urma experientei mele de lectura si a incercarii de a edita si de a face un colaj al catorva idei care m-au miscat si despre care am simtit ca ar putea reprezenta un subiect frumos de discutat cu tinerii.”
Povestirile din “Reguli pentru un Cavaler” sunt formate ca parabole, Hawke spune ca a avut o afinitate pentru aceasta forma inca de cand a fost in grupul de tineri Texas – actorul texan a fost nascut si crescut crestin- si acum isi aminteste lucruri precum: “Nu exista nimeni care sa iti dea ordine. Ai putea de fapt sa iei parte la poveste si sa iti insusesti niste invataturi. Ori de cate ori citesc un roman sau o carte si cineva incepe o parabola, este partea mea favorita.” Hawke si sotia sa, Ryan, ale caror ilustratii sunt caracteristice in carte, au adunat initial pildele ca un cadou de Craciun pentru cei doi copii ai lor si pentru cei doi copii ai lui Hawke cu fosta lui sotie, Uma Thurman. Acum cinci ani, au inceput sa ofere “Reguli pentru un cavaler” la prieteni si familie. “A crescut in ideea ca multi copii au aratat ca se poate,” spune el.
Fiecare poveste se concentreaza pe o virtute individuala
… o regula, asa cum este ea – avandu-l drept personaj principal pe Thomas Lemuel Hawke in timpul anilor sai de formare ca adevarat cavaler, lectii referitoare la umilinta, har, iertare si mandrie, printre altele. Hawke (cel real) prefateaza fiecare parabola cu o scurta insumare a lectiei care urmeaza – “Cei care nu pot ierta cu usurinta nu vor avea multi prieteni”, care precede o alegorie referitoare la virtutea iertarii – si ofera intelepciune lui Hawke (cel fictiv), cu o suficienta seriozitate si universalitate astfel incat el sa ramana de partea adevarului. De exemplu, o lectie asupra importantei geloziei il intruchipeaza pe tanarul Thomas Hawke gelos nu numai pe abilitatile cavaleresti ale rivalului sau, dar si pe abilitatile sale de comportare cu sexul frumos.
Am privilegiul de a fi parintele copiilor mei
Cu tot farmecul lui, “Reguli pentru un cavaler” este un manual util, in masura in care este menit sa ofere un tip de orientare – si Hawke este de fapt destul de delicat in ceea ce priveste lucrul acesta. “Imediat ce spui ca esti un ghid spiritual, iti anunti singur idiotenia giganta, dar faci asta astfel incat sa nu poti avea o discutie.” Hawke ia o pauza lunga – el face de multe ori acest lucru, concentrandu-se cu atentie inainte de a vorbi din nou, fiind in cautarea modului exact de a spune ceea ce vrea, sau este un simptom vechi de mai mult de 30 ani in Showbusiness. De o perioada lunga de timp, el isi fixeaza urmatoarea propozitie in cap, ceea ce duce la impresia consecventa ca este in cea mai mare parte anterioara. De exemplu: “Am fost interesat intotdeauna de filosofie, dar oamenii sunt ingroziti sa spuna de fapt cuvantul ‘filosofie’. Oamenii prefera, stii tu, “ghid spiritual” sau “auto-ajutor” si toate prostiile astea, si acele cuvinte sunt in secret peiorative. A vorbi despre “filosofie” mereu m-a transformat. Eu nu sunt cu siguranta in pozitia de a fi ghidul cuiva, dar am privilegiul de a fi parintele copiilor mei.”
Pentru un autor recent publicat care lucreaza cu fictiunile adultilor tineri, Hawke, acum in varsta de 45 de ani, nu vorbeste foarte mult despre copiii lui. Cei doi, cel mai in varsta, Maya, care urmeaza sa absolve liceul, si Levon, care face 14 ani luna viitoare, sunt acum, spune Hawke, la o varsta in care si-au luat viata in propriile maini, astfel incat acestia nu-si doresc in mod necesar sa-si faca viata publica. Sunt dincolo de noua mea carte – sau, cel putin, asa cred ei ca sunt. Dar, “cei mai tineri” – Clementine, in varsta de 8 ani si Indiana, de 4 – “cred ca e cool.” Si pentru intreaga familie, cartea are o valoare secreta: Hawke si sotia sa, Ryan, au lucrat impreuna la carte, si pentru familie, aspectul colaborativ/comun este “mai mare decat cartea in sine.”
Nu am un loc de munca, deci acesta e jobul meu
“In ultimii 17 ani, ceea ce am facut intr-adevar din toata inima, a fost sa fiu parinte” spune el, nimic nu se vede concret, in afara de dovezile specifice a faptului ca cei 4 copii ai lui reflecta invataturile pe care el li le-a insuflat. Pana in prezent, cel putin “Nu am un loc de munca, deci acesta e jobul meu.”
Hawke spune ca a constientizat ca nu-si va putea aduce copii intr-o familie religioasa, si este ingrijorat cu privire la modul in care sa le imprime notiuni de moralitate fara obligatii de doctrina.” Oamenii au un timp mare de vorbit despre etica atunci cand nu vorbesc despre religie”, spune el. "Mi se pare o provocare interesanta. Daca nu-ti pasa de iad, atunci de ce ar trebui sa nu inseli? De ce ar trebui sa nu minti? Ce este onoarea, ce este cavalerismul, ce inseamna iertarea? Oricine are creier va avea de luptat toata viata cu acestea. Nu exista nici un raspuns.”
Orice lucru de valoare din aceasta carte, nu imi apartine
Actorul nominalizat pentru Premiul Academiei, regizor si scriitor spune el insusi ca nu a gasit raspunsuri si constata ca, in timp ce normele cu privire la Reguli pentru Cavaler i-au servit ca o busola a fost, de asemenea, si puternic influentat de propriile sale cautari de sens si de orientare. “Orice lucru de valoare din aceasta carte, nu imi apartine”, spune el. “Este din Dhammapada, Bhagavad Gita, Vechiul Testament…”
Si apoi sunt “Alti cavaleri”, o lista a persoanelor la care Hawke vrea sa aduca multumiri la sfarsitul cartii. Printre acestea: Woody Guthrie, Walt Whitman, sotia lui, Ryan Hawke si colaboratorul sau frecvent, Richard Linklater, acesta din urma jucand un rol semnificativ in inspirarea cartii “ Reguli pentru cavaleri” in eventualitatea unei publicari. “ Nu as fi surprins daca copilaria este ceea ce m-a motivat sa public acest lucru”, spune Hawke. “ Anul trecut, am vorbit atat de mult despre parenting, incat am petrecut intregul an avand conversatii despre procesul de educatie al copilului.”
“Cand eram tanar, am scris despre dragostea dintre tineri. Cand am avut 30 de ani am scris despre casatorie. Si acum scriu o carte pentru copii. In acest punct ma aflu".
Parentingul pozitiv: ce este si de este mai bun decat parentingul traditional
Ce este parentingul pozitiv si de ce este mai bun acest gen de educatie decat cel pe care l-au practicat parintii nostri? Parentingul pozitiv este un concept modern de educatiea care plaseaza central copilul si il trateaza ca pe o personalitate unica.
Expertii in educatia moderna a copilului sunt de parere ca aceasta abordare este pozitiva pentru dezvoltarea personalitatii sale.
De fapt, acest gen de educatie deschide o poarta speciala de comunicare cu copilul, stimuland-i inteligenta, creativitatea si increderea in sine …citeste mai departe
autor: redactor Alina Ciobanu – Toate drepturile rezervate supereva.ro (c) 2016