Denumiri populare: badean, anis, chimen
(chimion) dulce, molura.
Actiune farmacologica: carminativa, antispastica,
expectoranta, stimulent pancreatic.
Componentii principali ai anasonului: lipidele, substantele
minerale, zaharurile, protidele, amidonul, uleiurile vegetale (anetol, aldehida
anisica), aldehida acetica, vitamine, complexul B (B1, B2), C, calciu, fosfor,
potasiu, sulf, fier, esente aromatice.
Partile utilizate ale anasonului sunt bulbul,
frunzele, semintele si radacinile. Virtutile sale terapeutice au fost cunoscute
inca din antichitate, Pitagora sustinand ca anasonul ii ofera putere omului,
vindeca insomnia, stimuleaza pofta de mancare, faciliteaza digestia si
imbunatateste fertilitatea.
Ca produs alimentar, anasonul este utilizat pentru
condimentarea bucatelor dulci, picante, dar si ca afrodisiac, inca din vremea
grecilor. Testele medicale au confirmat faptul ca semintele de anason
intensifica dorintele sexuale. Romanii foloseau anasonul pentru condimentarea
unor prajituri numite “mustaceus”, grecii il foloseau pentru tratarea
problemelor digestive, iar egiptenii precum aroma in compozitia de
paine.
Fructele de anason au un gust bun si sunt folosite in
fitoterapie. Fructul sau sucul de anason este recomandat pentru vindecarea
asteniei si pentru stimularea alaptarii. Anasonul este recomandat pentru
vindecarea asteniei nervoase, migrenelor, ametelilor, reumatismului, tusei,
astmului bronsic, durerilor gastrice si digestiei lente.
Tratamente naturale si proceduri de
aplicare
Infuzie de fructe de
anason
Infuzia se face din jumatate de lingurita de fructe de
anason sfaramate si apoi oparite in 250 ml apa fiarta. Ceaiul se lasa timp de
10-15 minute inainte de a fi baut; dupa care se se bea in fractiuni: cate o
jumatate de cana inainte de mesele principale. De asemenea, fructul de anason
are actiune stimulativa asupra apetitului
Ceai pentru eliminarea viermilor
intestinali
Infuzia se face din 10 grame de fructe pisate
oparite in 100 ml de apa fiarta. Ceaiul se bea dimineata pe stomacul
gol.
Tinctura de
anason
Se adauga 3 linguri de seminte de anason la 500 ml de alcool
rafinat de 38-40 grade. Se lasa 4 saptamani la loc insorit. Tinctura se
foloseste pentru tratarea tulburarilor digestive. Administrare: 5-10 picaturi de
3 ori pe zi in putina apa rece, dupa mese.
Ceaiul din seminte de anason: infuzia se face dintr-o
lingurita de seminte de anason fierte in 250 ml de apa timp de 30 de secunde.
Cana de ceai se bea dupa mesele principale. Acesta trateaza astmul bronsic,
tusea si digestia lenta.
Decoct din radacini de anason: decoctul se face din 30
gr. radacini taiate de anason intr-un litru de apa, fierte timp de 20-30 minute.
Cana de ceai se bea dupa mesele principale. Acest ceai trateaza
menstruatiile dureroase.
Uleiul de anason in eter este folosit pentru vindecarea
dereglarilor stomacului si ale intestinului, balonarilor si
racelilor.
Atentie:
- anasonul nu este indicat in enterocolite, gastrite, ulcere (duodenal,
gastric) - nu se administreaza suplimente cu fier concomitent cu anasonul
- nu se utilizeaza in sarcina si alaptare
- evitati baile de soare simultan cu administrarea anasonului, deoarece
acesta poate produce sensibilizare la soare - dozele mari de ulei esential pot produce greata si varsaturi
- evitati cremele sau lotiunile cu anason in cazul bolilor inflamatorii ale
pielii sau in cazul istoricului de reactii alergice - ceaiul de anason trebuie sa fie pastrat doar pentru o perioada scurta de
timp inainte de a fi consumat. In ceea ce priveste sugarii, se poate
administra o infuzie din 5-6 fructe de anason in 250 ml de apa fierbinte.
Aceasta trateaza gazele si colicile.
