Denumire stiintifica: Jasminum
Grandiflorum
Familia:
Oleaceae
Denumire populara: iasomie, iasmine,
lamaita
Habitat: nativa din China, Japonia si estul
Indiei
Descriere
Iasomia este un arbust, care ajunge pana la 15 metri în înaltime. Tulpina si
frunzele sunt verzi iar florile albe dulci mirositoare (acestea sunt utilizate
sub forma de ceai, macerate în ulei sau extract alcoolic).
Proprietatile iasomiei
Iasomia este în mare parte utilizata in medicina ayurvedica (medicina
traditionala indiana) pentru infectii cu febra ridicata, conjunctivita,
insolatie, dermatita, precum si pentru cancerul la oase, la san, ganglioni
limfatici. Aceasta trateaza pielea uscata, grasa sau sensibila si ajuta la
cresterea elasticitatii. Insa, cu mare succes, iasomia alunga si stresul,
deprimarea, depresia, anxietatea, oboseala, crampele menstruale, imbunatateste
circulatia sangelui, accelereaza metabolismul si scade riscul aparitiei unor
cheaguri de sânge.
Administrare
Ceai de iasomie: intr-o cana cu apa clocotita (250 ml) se
lasa la infuzat 2 linguri de frunze si flori de iasomie (sau doar flori) timp de
15 minute; se consuma 1-2 cani pe zi dupa mese; ceaiul este recomandat pentru
raceli, migrene, febra, gastrite, cefalee. In medicina chinezeasca, ceaiul de
iasomie este folosit de sute de ani (imbunatnd circulatia sangelui si inlaturand
cefaleea, migrena)
Uleiul volatil de iasomie: folosit in cosmetica,
aromaterapie si este indicat a se administra diluat cu apa sau ceai, niciodata
in stare pura, deoarece poate produce produce iritatii ale mucoaselor digestive
si renale
Macerat de iasomie in ulei: in 250 ml ulei se adauga 6
linguri flori de iasomie si se lasa la macerat 10 zile; acesta calmeaza durerile
reumatice (se aplica pe locul dureros)
Atentie!
- nu consumati ceai de iasomie inainte de culcare, pe stomacul gol,daca
sunteti insarcinata, sau daca suferiti de hiperaciditate gastrica, gastrita
hiperacida, ulcer gastric sau ulcer duodenal
- ceaiul de iasomie este afrodisiac
