“Este foarte frumos sa imparti!” o spun toti si cred cu tarie ca asta trebuie sa ii invatam pe copii de mici.
Dar, acum, copilasul tau mic tipa cat il tin plamanii, “Al meeeeu!” si esti pe punctul de a spune: “Lasa-l si pe sa se joace cu masina ta. Frumos este sa imparti!” Dar nu avem puterea de a spune si “Nu, nu ii lua jucaria!” De ce? Pentru ca: copiii mici (toddlerii) pur si simplu nu au nici o idee despre ce inseamna a imparti. Drept urmare, nu pot stapani ceva ce nu inteleg.
Dar nu ar trebui sa promovam acest lucru si sa ii invatam pe copii sa imparta?
Sigur … si exact asta faci, asteptand pana cand copilul tau este pregatit mental si emotional sa vada ca a darui/imparti este un gest frumos si nu unul de genul: “Aaah! Cum ai putut sa-mi iei jucaria?!”
Nu ne asteptam ca un bebelus in varsta de 6 luni sa stie sa mearga ca unul in varsta de 12 luni sau un copil de 1 an sa vorbeasca ca unul de 2 ani, si totusi, din momentul in care incep sa apuce lucruri din mana altei persoane le spunem sa imparta. Suntem cu totii pacaliti de faptul ca incep sa vorbeasca si sa mearga tot mai bine, incat uitam ca sunt, inca, mici. Si un concept cum ar fi impartirea unei jucarii cu altcineva, ii depaseste pur si simplu in aceasta faza.
Copiii mici nu realizeaza ca sunt persoane separate si individuale. Ei testeaza aceasta idee construindu-si un sentiment de sine – in mare parte prin realizarea unui sentiment de proprietate: “Eu detin, de aceea sunt eu”. Cand prind un lucru si il tin strans in maini nu inseamna ca sunt egoisti – sunt doar niste oameni mici de stiinta care testeaza ipoteza ca sunt indivizi. Lumea este laboratorul lor si “Totul al meu!” este doar unul din experimentele pe care le conduc.
Pentru a complica in continuare problema, copiii mici inca nu inteleg ca lucrurile pot apartine si altora!
Apoi, mai exista conceptul de timp – copiii mici nu il au. Prin urmare, pentru ei, oferind ceva inseamna sa renunte la acel obiect de tot. Chiar si schimbul structurat de jucarii (“inca un minut, apoi este randul tau”) poate fi ceva ce ii depaseste, fiindca nu au notiunea timpului. Schimbul, care este si mai putin definit in timp, este practic imposibil.
Si apoi ajungem la… controlarea impulsurilor
Sa luam exemplul unui copil mic: “Daca il vreau, este al meu! Daca l-am folosit ieri, este al meu! Daca pot sa-l iau de la tine, este al meu!” Deci, il vreau si il vreau acum – adauga un alt copil mic in aceasta scena, niste jucarii, un adult care vorbeste despre “a imparti” si ai o situatie inflamabila.
In acelasi timp, observam ca cei mici impart cu noi, parintii, diverse lucruri – nu este vorba de acelasi gen de “a imparti”? Ei bine da, dar este vorba de acel experiment de stiinta pe care l-am mentionat mai sus. Cand se intampla, este bine sa recunoastem gestul, apoi sa aratam apreciere prin a imparti si noi la randul nostru, oferindu-i inapoi jucaria, daca copilul nu a reclamat-o deja … 🙂
Dar, pana cand copilul este gata de acest pas (in jurul varstei de 3 ani), nu incercati sa il obligati sa imparta. Nimanui nu-i place sa i se ia lucrurile, mai ales cand nu intelegem de ce.
Ce trebuie sa faceti inainte ca cei mici sa inteleaga conceptul de a imparti? Doua lucruri:
Etichetam si validam emotia momentului. Daca i-a fost luata o jucarie, spunem: “Nu ti-a placut cand Dragos ti-a luat jucaria” – modul prin care ii aratam ca ne pasa. Apoi spunem: “Data viitoare, tine bine jucaria in mana”, pentru ca este dreptul lor sa detina ceea ce este al lor. Copilului care i-a luat jucaria, putem sa ii spunem: “Data viitoare, intreaba-l daca poti sa te joci si tu cu jucaria lui.” Aceste lectii interpersonale simple necesita timp sa se inradacineze, iar practica nu face decat sa ne ajute.
Oferim un exemplu copiilor. Copiii se uita la noi pentru a le explica lumea. De aceea, este important sa le aratam prin exemplul propriu cum se impart lucrurile, iar in timp vor face si ei la fel.
Nu va faceti griji, aveti rabdare! Aceasta perioada va trece repede si mai bine decat va asteptati.
Despre cum pot parintii stimula inteligenta copilului mai cititi:
Copilul minune: strategii de educare si succes
Cum putem contribui la dezvoltarea inteligentei copilului
Inteligenta emotionala si sociala la copii – cum le dezvoltam?
Natura ii face pe copii mai fericiti si mai destepti
