Ce este endometrioza?
Endometrioza inseamna dezvoltarea unor celule similare cu cele care formeaza
interiorul uterului (celule endometriale), dar in locatii aflate in afara
uterului. Celulele endometriale sunt aceleasi celule care se desprind si sunt
eliminate in fiecare luna in timpul menstruatiei. Ele se ataseaza tesutului din
afara uterului si sunt numite implanturi endometriale.
Aceste implanturi se afla cel mai adesea pe ovare, pe trompele falopiene, pe
suprafata exterioara a uterului sau a intestinelor si pe suprafata care
captuseste cavitatea pelvina. Pot fi intalnite si in vagin, cervix si vezica
urinara, desi este mai rara prezenta lor in alte locatii decat in pelvis.
Rareori, implanturile endometriozei pot aparea in afara pelvisului, pe ficat, pe
vechile cicatrice chirurgicale, uneori chiar pe plamani sau in creier.
Implanturile endometriale, desi pot cauza probleme, sunt benigne
(ne-canceroase).
Cine poate face endometrioza?
Endometrioza afeaza femeile in anii de fertilitate. Prevalenta exacta a
endometriozei nu este cunoscuta, deoarece multe femei care au boala nu au
simptome. Se estimeaza ca endometrioza afecteaza peste un milion de femei
(estimarile variaza intre 3% si 18% dintre femei) in Statele Unite. Este una
dintre cauzele principale ale durerilor pelvine si ale interventiilor
laparoscopice sau ale histerectomiilor din Statele Unite.
Desi cele mai multe cazuri de endometrioza sunt diagnosticate la femeile cu
varsta intre 25 si 35 de ani, endometrioza a fost diagnosticata si in randul
fetelor de 11 ani. Boala este rara la femeile trecute de menopauza. Endometrioza
este intalnita mai frecvent la femeile albe decat la femeile afro-americane sau
asiatice. Studiile mai sugereaza si ca endometrioza este mai frecventa la
femeile inalte si slabe, avand un indice scazut de masa corporala. Se pare ca si
amanarea sarcinii pana la varste inaintate mareste riscul de imbolnavire.
Care sunt cauzele
endometriozei?
Cauzele endometriozei sunt necunoscute. Una dintre teorii este ca tesutul
endometrial este depozitat in locatii neobisnuite prin refluxul menstrual in
trompele falopiene si in cavitatea pelvina si abdominala in timpul menstruatiei
(fenomen numit menstruatie retrograda). Cauza menstruatiei retrograde nu este
deplin inteleasa. Insa menstruatia retrograda nu poate fi singura cauza a
endometriozei.
Multe femei au menstruatie retrograda in grade variate, insa nu toate se
imbolnavesc de endometrioza.
Alta posibilitate este ca zonele care captusesc
organele pelvine sa aiba celule primitive care sunt capabile sa creasca in alte
tipuri de tesut, cum sunt celulele endometriale. (Procesul este numit
metaplazie coelomica.)
Este posibil si ca transferul direct de tesut endometrial in timpul
interventiilor chirurgicale sa fie responsabil pentru implanturile endometriozei
care pot fi observate uneori pe cicatricele chirurgicale (de exemplu,
cicatricele epiziotomiei sau ale interventiei cezariene). Transferul de celule
endometriale prin fluxul de sange sau prin sistemul limfatic este explicatia cea
mai probabila pentru cazurile rare de endometrioza la nivelul creierului si al
altor organe indepartate de pelvis.
In final, unele studii au aratat alternatii in reactia imuna a femeilor care
au endometrioza, ceea ce poate afecta capacitatea naturala a organismului de a
recunosste si a distruge orice crestere gresit directionata a tesutului
endometrial.
Care sunt simptomele
endometriozei?
Cele mai multe femei care au endometrioza nu au de fapt simtome. La cele care
au simptome, cele mai frecvente sunt durerile (de obicei pelvine) si
infertilitatea. Durerile pelvine pot aparea de obicei in timpul sau cu putin
inainte de menstruatie, cedand apoi dupa menstruatie. Unele femei au dureri sau
crampe in timpul actului sexual, al miscarii vezicii urinare si sau al urinarii.
Chiar si examenul pelvin efectuat de medic poate fi dureros. Intensitatea
durerii se poate schimba de la luna la luna, variind foarte mult de la o femeie
la alta. Unele femei au simptomele tot mai intense, in timp ce altele scapa de
dureri fara tratament.
Durerile pelvine ale femeilor care au endometrioza
depind partial de amplasarea implanturilor endometriozei.
Cu cat implanturile sunt mai profunde si sunt situate in zone in care se afla
mai multi nervi sensibili la durere, cu atat este mai probabil sa produca
dureri.
Implanturile pot produce si substante care circula in fluxul de sange si pot
provoca dureri.
In fimal, durerea poate fi cauzata si de implanturile
endometriozei aflate pe cicatrici. Nu exista o legatura intre intensitatea
durerilor si raspandirea endometriozei (“stadiul” in care se afla
endometrioza).
Endometrioza poate fi unul dintre motivele infertilitatii cuplurilor care
altfel sunt sanatoase. Cand sunt efectuate examinari laparoscopice pentru
evaluarea infertilitatii, pot fi descoperite implanturi endometriale la unele
dintre paciente, fara ca multe dintre ele sa aiba dureri (simptome ale
endometriozei). Motivele scaderii fertilitatii nu sunt deplin intelese, dar se
pot datora atat unor factori anatomici, cat si hormonali. Prezenta endometriozei
poate implica mase intregi de de tesut sau de cicatrici (aderente) din pelvis ce
pot perturba structurile anatomice normale, ca trompele falopiene, ce transporta
ovulele de la ovare. Altfel, endometrioza poate afecta fertilitatea prin
producerea de hormoni si alte substante ce au un efect negativ asupra ovulatiei,
fertilizarii ovulului si sau asupra implantarii embrionului.
Alte simptome ale endometriozei pot fi:
- Dureri in abdomenul inferior,
- diaree si sau constipatie,
- dureri in partea de jos a spatelui,
- menstruatii neregulate sau cu sangerare abundenta, sau
- prezenta sangelui in urina.
Printre simptomele rare ale endometriozei se afla si durerile de piept sau
expectorarea sangelui prin tuse din cauza localizarii endometriozei in plamani
sau dureri de cap si sau lesinuri din cauza localizarii endometriozei in
creier.
Endometrioza si riscul de
cancer
Femeile care au endometrioza au un risc moderat de a face un anumit tip de
cancer ovarian, numit cancer ovarian epitelial (epithelial ovarian cancer –
EOC). Acest risc pare sa fie cel mai mare la femeile cu endometrioza si
infertilitate primara (cele care nu au nascut niciodata), dar folosirea
contraceptivelor orale, care sunt folosite uneori in tratarea endometriozei,
pare sa reduca semnificativ acest risc.
Motivele acestei asocieri dintre endometrioza si cancerul ovarian epitelial
nu sunt clar intelese. Una dintre teorii este ca tocmai implanturile
endometriozei sunt cele care se transforma in cancer. Alta posibilitate este ca
prezenta endometriozei sa fie legata de alti factori genetici sau de mediu care
pot mari si ei riscul de cancer ovarian.
Cum este diagnosticata
endometrioza?
Endometrioza poate fi luata in considerare pe baza simptomelor, ca dureri
pelvine, si a rezultatelor examinarilor fizice de la cabinetul medicului.
Uneori, in timpul unui examen rectovaginal (efectuat cu un deget in vagin si cu
unul in rect), medicul poate simti nodulii (implanturile endometriale) in
spatele uterului si de-a lungul ligamentelor atasate peretelui pelvin. Alteori,
nu este simtita prezenta nodulilor, dar examenul in sine provoaca durere sau
disconfort neobisnuite.
Din nefericire, nici simptomele, nici examenele fizice nu sunt o baza sigura
pentru diagnosticarea endometriozei. Investigatiile bazate pe imagini, ca
ecografia, pot fi utile pentru eliminarea posibilitatii altor boli pelvine si
pot sugera prezenta endometriozei in zona vaginala sau a vezicii urinare, insa
nu stbilesc un diagnostic sigur al endometriozei. Pentru un diagnostic precis,
sunt necesare o examinare vizuala directa in interiorul pelvisului si al
abdomenului, precum si o biopsie a tesutului din care sunt formate
implanturile.
In consecinta, singura modalitate sigura de diagnosticare a endometriozei
este in momentul interventiei chirurgicale, prin deschiderea abdomenului cu o
incizie laparoscopica mai mica sau mai mare.
Laparoscopia este cea mai frecventa procedura chirurgicala folosita pentru
diagnosticarea endometriozei. Laparoscopia este o interventie chirugicala minora
efectuata sub anestezie generala, in unele cazuri sub anestezie locala. Este
efectuata ca procedura de obicei cu pacientul in ambulator (pacientul poate
pleca acasa in aceeasi zi in care se face interventia). Laparoscopia se face mai
intai umfland abdomenul cu dioxid de carbon prin intermediul unei mici incizii
in buric. Un instrument lung si subtire avand in varf o camera (laparoscopul)
este apoi introdus in cavitatea abdominala umflata pentru a inspecta abdomenul
si pelvisul. Apoi implanturile endometriale pot fi vazute direct.
In timpul laparoscopiei, se pot preleva mostre de tesut pentru biopsie in
vederea diagnosticului (sunt indepartate mici mostre de tesut pentru examinarea
la microscop). Uneori biopsiile prelevate in timpul laparoscopiei indica
prezenta endometriozei, desi in timpul laparoscopiei nu au fost vazute
implanturi endometriale.
Ecografiile pelvine si laparoscopia sunt importante si pentru excluderea
malignitatilor (cum ar fi cancerul ovarian) care pot cauza simptome asemanatoare
celor ale endometriozei.
Mai cititi:
la Supereva