Sardinia, soare, cer senin, mare de smarald…

Sardinia e un secret bine pastrat al Europei. Sau cel putin, asa a
fost pentru mine pana i-am trait frumusetea. Este adevarat insa ca
italienii ii stiu frumusetea – am aflat ca in august, insula e navalita si
invadata de italieni…eu insa nu aflasem inca de minunatia Sardiniei…


Desi e totusi o insula mica, Sardinia este un teritoriu vast, plin
de surprize. Un teritoriu fascinant, imens prin varietatea cu care iti poate
surprinde ochiul flamand de a acoperi cat mai multi kilometri de peisaj.
Sardinia isi imparte gratiile si turistului doritor de soare darnic, de plaje
fantastice, navigatorilor de ocazie care isi pot etala iahturile sau barcutele
in porturi fitsoase, montaniardului indragostit de carari de munte, ecologicului
in cautare de ferme de agroturism sau pur si simplu oricarui turist deschis unei
surprize. Sardinia nu dezamageste.


Punct de plecare: Golfo Aranci – nord
estul Sardiniei


Noi, am ajuns intr-un inceput de mai in Golfo Aranci. O
localitate mica de pescari in partea de nord est a insulei- la 20 de km de
Olbia.  Un port mic, turistic, plin de barcute de pescari…
Nu am
stiut prea multe lucruri despre Sardinia inaninte de a-i pasi pragul.Prin urmare
nu aveam nici mari expectations…Vroiam insa sa ne relaxam si sa evadam din
primavara zgarcita in soare a Olandei, din acest an.
Am ajuns in Sardinia via
Hamburg. A fost singura posibilitate de a prinde un zbor catre insula … in
perioada vacantei de Mai a copiilor (olandezi).
Am gasit deci acest truc –
calatorii via Hamburg. Dupa doar un zbor de 40 de minute din Amsterdam, am ajuns
in Hamburg si de acolo intr-un hotel aproape de Aeroport, perfect situat, curat
la standarde germane si eficient. Cu eficienta si precizia germana, am luat
avionul de 6 dimineata Hamburg-Olbia.
La 8.30 eram deja in plin soare
italian, pe aeroportul din Olbia – unde ne astepta masina inchiriata.
Cu
ajutorul navigatorului de masina am ajuns la hotel. Hotel Gabbiano
Azzuro.


Apa golfului Aranci (inintial Golfo di Canchi sau Golful Crabilor)
este de un albastru imperturbabil – limitat de orizontul coastei de Est a
Sardiniei si de niste insulite presarate in mare, ca pentru a pipera
peisajul.


Linistea micului sat Golfo Aranci este intrerupta doar de
zumzaitul monoton al unui ferry care pleaca spre Corsica (via Olbia).


Am stat la Hotel Gabbiano Azzuro – perfect situat la o plaja de
vis. ideala pentru copii. Ideala pentru ca e foarte curata dar mai ales pentru
ca poti inainta o suta de metri in mare si ea nu depaseste 50 de centimetri –
asadar, copiii mici au la dispozitie un paradis cu apa, nisip, pesti, nisip fin
… si se chiar pot aventura zeci de metri in apa … fara a fi in
pericol.
Hotelul are camere curate, multe din ele cu priveliste frontala
catre mare (cu extra charge), o piscina (care are si zona pentru copii)  –
si multe terase care urmaresc, in orice moment al zilei – soarele.



Mai multe poze din
aceasta calatorie aici>


Bufetul de dimineata este plicticos insa merita pentru
cappucino-ul delicios servit, se poate comanda suc proaspat de portocale (extra
charge) si in general este suficient. Si merita si pentru privelistea de pe
terasa. Sa iti bei cafeaua de dimineata in acest decor … la 2 metri de mare
… nu e la indemana oricarei zile banale.
Noi al ales sa mancam prinzul si
masa de seara pe cont propriu – si nu doar la hotel – desi se poate plati direct
pentru pensiune completa sau breakfast si masa de seara. Ne-am gandit insa ca
vom putea incerca din bunatatile restarantelor italiene din zona imediata a
hotelului


… A fost de altfel o alegere buna – desi mancarea italiana nu ni
s-a parut foarte variata…la sfasoitul celor 13 zile, eram cam plictisiti de
paste, peste si pizza… adica cam tot ce se gaseste la orice restaurant
italian. E drept insa ca pizza are cate 20 de variante pe cartea de menu 🙂 In
doua seri am mancat la restarantul hotelului si nu am fost multumiti …obsesia
pentru fructe de mare a italienilor nu ne-a satisfacut in mod special … pasta
cu icre de tuna a lui Florin avea un miros oribil iar langustele mele la gratar
aveau un gust de clor.


In fine, experientele nostre culinare din Sardinia nu ne-au
intristat – mai mult ne-au amuzat in schimb. Nu ne-am facut un scop din
mancare:))


Pe plaja (privata) a hotelului, scaunele si umbrelele de plaja
sunt gratuite pentru oaspetii hotelului.


Excursii in zona:


Avand o masina inchiriata la dispozitie, esti tentat sa vezi cat
mai multe din minunatiile pe care le prezinta ghidurile. Prima iesire a fost
catre Costa Smeralda. La doar 16-20 de km de Golful Aranci, Costa Smeralda este
un sirag de asezari risipite de-a lungul unor plaje idilice, dantelate de
stanci. Smeralda …sau De Smarald. Da este adevarat – apa golfuletelor de aici
are o culoare incredibila de smarald.


Costa Smeralda incepe de la Porto Portisco si se sfarseste
teoretic la Porto Cervo. In circa 40 de km de drum serpuit, flancat de leandri,
dealuri de maslini si arbori de pluta – poti admira si din masina – frumusetea
acestor plaje ascunse – pontoane pline de iahturi, vile superbe, si din nou
smaraldul incredibil al marii.



Mai multe poze din
aceasta calatorie aici>


Printre proprietarii cu vile pe aici se numara: Berlusconi, Putin,
Tom Cruise, Cavalli, Naomi C si alte personalitati cu portomee grase. Din
fericire, privitul e gratis. Si bineinteles plajele publice – unde poti sta si
admira frumusetea stancilor infratite cu marea de smarald.



Mai multe poze din
aceasta calatorie aici>


Pline de farmec sunt Porto Cervo – unde am zarit un iaht imens –
despre care se spunea ca este al lui Putin (Saint Nicolas), plaja de la Cala di
Volpe sau plaja Capricioli – merita sa le vedeti. Marina din Porto Portisco este
frumoasa si ticsita de iahturi si baruri trendy. Dar si de bucatari care iti
descriu jumatate de ora cum iti vor prepara mancare … si la urma primesti o
nota de plata pe masura. Ups.


Desi teoretic nu face parte in Costa Smeralda – cel mai frumos mi
s-a parut Porto Rotondo (unde are casa Berlusconi). Am nimerit tocmai la un targ
de iahturi…am fost uimiti sa vedem asemenea bijuterii – mai ca iti vine sa iti
doresti asa ceva (daca ar avea preturi pentru muritori de rand…) – insa revii
la realitate si te bucuri sa le vezi doar.


Deci, in mod logic – urmatoare tentatie este … marea. O excursie
pe mare ti se pare cel mai normal lucru de facut in peisajul marin al Sardiniei.
Fara iaht – ramai la latitudinea intamplarii si la mana altor proprietari. Am
cautat asadar o excursie din Golfo Aranci… nu am gasit decat o mica
ambarcatiune. Nici barca si nici yaht. Mic vaporas? Ceva de genul asta.
Capitanul navei era si patroana.


O italianca de vreo 35 de ani care ne-a povestit ca tatal ei a
fost pescar si i-a lasat ca mostenire barca. Asta impreuna cu dragostea de mare.



Mai multe poze din
aceasta calatorie aici>


Excursia noastra de o zi ne-a purtat prin zeci de golflete, de-a
lungul unor insule nelocuite, am vazut vechi adaposturi de pirati, faruri vechi
de sute de ani si muuuuulta mare. O mare incredibil de curata, limpede si
linistita. Merita o asemenea excursie mai ales ca poti comanda si pranzul. Barca
avea si o bucatarie bine utilata. Poti manca de exemplu un gratar delicios de
languste.



Mai multe poze din
aceasta calatorie aici>


Urmatoarea destinatie la indemana si doar la vreo 20 de km de
Golfo Aranci este Olbia. Si totusi nu va grabiti spre Olbia.
Mai mult de o strada comerciala si portul in care acosteaza ferry-uri, nu prea
este nimic de vazut.








Mai multe
poze din aceasta calatorie aici>

Pe plaja hotelului la care am stat ne-am intalnit cu un cuplu de
romani. Ei ne-au recomandat sa vizitam CastelSardo. Nu am
regretat. Avand o masina inchiriata, ne-a fost usor sa ajungem pana acolo
– in jur de 90 de km.


Desigur, nu uitasem sa luam de acasa sistemul de navigare stradala
Tom-Tom – care te scuteste de stresul hartilor, al strazilor intortocheate
si nervilor de copilot – atunci cand esti insotitorul soferului. Din Golgo
Aranci am strabatut insula in lat – spre vest. Ne-a surprins frumusetea
micului sat CastelSardo, aflat pe marginea marii. Ciudat, CastelSardo nu
se gasea ca recomandare nici in ghidurile de calatorie despre Sardinia
(unul englez si unul Olandez).


Asezarea este un stup de case vechi,strans unite in jurul unui castel
ridicat in secolul Xii de o familie nobila genoveza: Doria. Stradutele din
jurul castelului sunt foarte pitoresti, ticsite de baruri si restaurante
dragute care te invita sa intri. Castelsardo este renumit pentru
impletiturile manuale – se vand tot felul de cosulete si obiecte
artizanale dar si bijuterii de coral si turcoaz.


Cand sa vizitati
Sardinia?


Am fost deci pentru prima data in Sardinia si m-am indragostit de
aceasta insula. Poate si pentru ca era luna mai si nu venisera inca sutele de
mii de turisti care o invadeaza in iulie sau august. Chiar si sarzii cu care am
vorbit – ne-am confirmat antipatia pentru italienii care ii napadesc in august.
Nu mergeti in August in Sardinia. Ideal pentru a vedea si a trai linistea
atemporala a insulei este luna mai sau septembrie.


Unde sa
stati?

Pentru bugete de 5 stele:
Hotel
Abi d’Oru 
Golfo di Marinella,
http://www.diytravel.co.uk/Abi-DOru-Olbia-hotel-3568308.html


Pentru buget de 4 stele:
Hotel Gabbiano
Azzurro 
Via Dei Gabbiani Snc, Golfo Aranci
http://www.hotelgabbianoazzurro.com/


Le Sirene 
Strada Panoramica Costa Smeralda
http://www.booking.com/hotel/it/le-sirene.html?sid=3e6c22f0e41633901244bcb8aa50089f;checkin=2008-09-25;checkout=2008-10-12


Postati povestirile dvs despre Sardinia pe
forumul supereva.ro si le vom publica pe site. Va uram vacanta
frumoasa!


 Forum unde comentam cu placere


 Super
Calatorii

Comantarii (0)
Adauga comentariu