Jurnal de calatorie – New York – ep.5

Inca din Romania ni s-a spus ca cel mai bun mod de a admira Statuia
Libertatii si de a o fotografia este sa luam un Water Taxi sau
sa luam feribotul. Noi am ales varianta de taxi acvatic si am fost multumiti. Nu
numai ca soferul /capitanul a fost in acelasi timp si ghidul nostru,
povestindu-ne cam ce reprezinta fiecare cladire pe care o vedeam pe mal, cateva
lucruri mai mult sau mai putin haioase despre fiecare in parte, dar s-a tinut si
de cuvant a oprit barca si la dus si pe drumul de intors, in acelasi loc,
pentru a da oportunitatea fiecarui turist din barca (fie ca se afla pe partea
stanga a barcii, fie pe cea dreapta) de a face poza perfecta, avand in fundal
faimoasa doamna cu tortza in mana.

Un alt motiv pentru care am ales acest mod de a
admira Statuia Libertatii si nu vizita pe Liberty Island au
fost copiii aglomeratia de acolo si cozile de la intrare ne-au facut sa zicem
pas la vizita propriu-zisa, desi sunt sigura ca am pierdut ceva lucruri
interesante de vazut acolo.

Locul de unde trebuia sa luam taxiul acvatic se numeste South Street Seaport si se afla intr-un loc
istoric din NY. In Seaport District se afla unele din cele mai vechi cladiri din
Manhattan si de asemenea tot aici se gasesc mai multe atractii: cea mai mare
zona comerciala din secolul 19, restaurata total si care include piata de peste
Fulton (loc asociat pe la inceputul secolului 20 cu mai multe familii mafiote
din NY), un mall comercial, un mic far construit in memoria Titanicului si
evident o vedere magnifica cu podul
Brooklyn. In port se gaseste cea mai mare colectie privata de
vase istorice din tara printre ele numarandu-se Peking (1911), Pioneer (1885)
sau cargoboat-ul Wavertree (1885). O parte din vasele din aceasta flota au fost
desemnate National Historic Landmark.

Dupa ce am dat o tura prin magazinele din apropiere, ne-am asezat frumos la
rand in asteptarea barcii. In curand se facuse ceva coada dupa noi, dar si barca
a sosit la timp, asa ca ne-am imbarcat in mica noastra calatorie pe langa tarmul
New Yorkului.

Din larg, cel mai tare iti sar in ochi zgarie-norii, insa tarmul are foarte
multe zone verzi si parcuri folosite cu bucurie de iubitorii de jogging (dupa
mine asta e sportul favorit in aer liber al new-yorkezilor).

Insula Ellis este simbolul
experientei emigrantilor in America poarta de intrare in Tara Tuturor
Posibilitatilor& Aici se afla Muzeul Emigratiei in fosta cladire in care,
intre 1892 si 1954 se afla cea mai mare statie de inspectie a emigrantilor
controlul medical dura maxim 6 secunde (!) timp in care cei bolnavi erau
sortati de cei sanatosi& asta da eficienta! Cladirea initiala a fost complet
distrusa de un incediu in 1897, iar pe locul ei a fost construita cladirea din
caramida rosie care in prezent gazduieste muzeul.

Cladirea si facilitatie ei erau enorme pentru vremea respectiva numai sala
de mese putea gazdui peste 1000 de persoane deodata. Pana la scoaterea ei din
uz, in 1954, peste 12 milioane de emigranti fusesera inregistrati aici. Anul cu
cei mai multi emigranti inregistrati, peste 1 milion, a fost 1907. In prezent,
peste 100 de milioane de americani (o treime din populatie!!) isi pot cauta
radacinile printre emigrantii care au trecut prin Ellis Island. Si inca ceva
primul emigrant care a trecut prin Ellis Island a fost o fetita de 14 ani,
Annie, care venea din Irlanda. Parintii ei se stabilisera in New York cu ceva
timp inainte si ea venea acum, impreuna ca inca doi frati, sa-si reintregeasca
familia. La sosire, oficialii US i-au acordat onorific, o moneda de aur in
valoare de 10 USD cea mai mare avere pe care a avut-o vreodata in posesie.
Ultima persoana care a trecut prin Ellis Island a fost un comerciant norvegian,
in 1954.

Dupa 1924 cand a fost votata legea emigratiei, Insula Ellis a fost
folosita ca centru de deportare si detentie.

In timp ce capitanul ne povestea toate acestea neuitand sa mentioneze ca si
el se trage dintr-o familie de emigranti care a sosit tot pe acolo cu vaporul,
am ajuns in dreptul Liberty Island,
insulitza care gazduieste Statuia Libertatii.

Statuia Libertatii, monument
national, este un dar primit de guvernul American de la statul
francez pentru a marca centenarul Americii. Constructia statuii a fost terminata
in Franta in 1884, guvernului American revenindu-i obligatia de a construi
soclul pe care urma sa fie amplasata statuia. Statuia a sosit in America (in
1885) inainte ca soclul sa fie terminat de aceea a trebuit sa fie depozitata
timp de 11 luni pana cand constructia acestuia a fost terminata. Numele insulei
Liberty Island – a devenit oficial abia in anul 1956.

Statuia Libertatii pe numele ei real La Liberté éclairant le
monde (adica in traducere libera Libertatea iluminand lumea )
este o sculptura neoclasica de dimensiuni colosale 46 m inaltime (fara soclu
cu soclu, pana in varful tortzei, are 93 m!) numai bratul are 5m& , iar
greutatea ei totala este de 450,000 pounds (adica peste 204,000 kg!!) autorul
ei fiind sculptorul francez Frederic Bartholdi.

Fondurile pentru constructia statuii au fost stranse in Franta, iar cuprul
necesar pentru constructie a fost donat de o firma care se ocupa cu comertul de
cupru (Japy Frere) – darul in sine valora la vremea respectiva circa 16,000 usd
(adica apx 300,000 usd de azi). Desi nu finalizase inca planurile statuii,
Bartholdi s-a apuca sa construiasca bratul drept (cu tortza) si capul statuii,
in 1876. Bratul a fost expus la Expozitia Centenara de la Philadephia
vizitatorii puteau sa urce pana in balconul tortzei pentru a admira de sus
Expozitia. Dupa inchiderea Expozitiei, bratul a stat cativa ani in Madison Square Park, pentru a se intoarce apoi in
Franta si a completa statuia.

Capul a fost terminat in 1878 si a fost expus la Paris World Fair (Targul
International de la Paris). In constructia statuii au fost folosite si
serviciile inginerului Gustave Eiffel (da, autorul turnului care-i poarta numele
din Paris). Statuia terminata a fost prezentata oficial catre Ambasadorul SUA in
Franta, Levi Morton, la Paris, in 1884.

In ianuarie 1885 Statuia Libertatii a fost in sfarsit imbarcata
pentru drumul ei peste ocean.

Din 1984, Statuia Libertatii figureaza pe lista Monumentelor UNESCO si este
vizitata anual de peste 4.2 milioane de oameni (exista un numar limitat de maxim
240 de oameni/zi care pot urca pana sus).

Pe drumul de intoarcere am mai putut admira docurile din Jersey City,
Governor Island si al sau fort sau Staten Island dar si faimosul ceas
Colgate care dateaza din 1924. Acesta se afla pe locul unde
altadata se intindeau fabricile Colgate-Palmolive si este un simbol al zilelor
cand fabricile dominau Jersey City. Ceasul are o forma octogonala si aminteste
de forma primului calup de sapun Octagon produs de Colgate pentru spalatul
rufelor. Ceasul de astazi nu este cel original acesta a fost amplasat aici la
serbarea centenarului companiei Colgate si este o replica mai mare a celui
original.

Cum vizita noastra se incheiase si ne era foame tuturor, am ales un
restaurant de pe faimosul Pier 17
restaurantul Sequoia pe care doresc sa-l mentionez tocmai pentru ca aici am
avut parte de prima masa cu adevarat gustoasa din America am incercat pentru
prima oara faimoasa supa de crab (Clam Chowder) din New England (de care aveam
sa ma satur in Boston, dar asta sper sa va povestesc mai tarziu) sau o foarte
gustoasa portie de paste cu fructe de mare proaspete, si acum salivez cand imi
aduc aminte!

Ziua am incheiat-o cu o mica tura de cumparaturi, ne-am intors la hotel
destul de devreme si ne-am pregatit pentru o zi la muzeu: American Museum of
Natural History.

Cititi intreg Jurnalul:

Jurnal de
calatorie – New York – ep.1
Jurnal de calatorie – New York –
ep.2
Jurnal de calatorie – New York – ep.3
Jurnal de
calatorie – New York – ep.4
Jurnal de calatorie – New York –
ep.5
Jurnal de calatorie – New York – ep.6
Jurnal de
calatorie – New York – ep.7 (si ultimul)