Pare miraculos,
dar cercetatorii sustin ca este purul adevar – se pare ca ne putem
prelungi viata si putem avea o silueta si o sanatate de invidiat printr-o simpla
schimbare de dieta ce actioneaza asupra genei tineretii pe care cu totii o
purtam in organism.
De-a lungul secolelor, oamenii au visat mereu
sa devina nemuritori si au cautat numeroase solutii in acest scop, de la potiuni
magice menite sa redea tineretea fara batranete, la solutii inedite, aflate la
limita dintre stiinta si poveste. Unele studii arata, spre exemplu, ca
injectiile cu extract din glande de maimuta sau anumite suplimente hormonale ne
pot prelungi viata. Cat de credibile sunt concluziile lor, ramane de vazut.
Rezultate mai plauzibile ne ofera descoperirile medicale din ultimele decenii,
cum ar fi vaccinurile sau, de ce nu, imbunatatirea conditiilor de trai. In
secolul care a trecut, acesti doi factori au crescut media de varsta cu 50%, de
la 50 de ani la 88 de ani. Din pacate insa, longevitatea nu este
sinonima cu sanatatea. Boli cronice precum diabetul sau artrita
transforma adesea o viata lunga intr-o suferinta prelungita.
Imbatranirea – un proces
genetic
Se pare insa ca cercetatorii sunt pe
cale sa gaseasca solutia magica pentru o viata nu doar lunga, ci si plina de
sanatate. Cynthia Kenyon, o cercetatoare in domeniul geneticii, de
origine americana, despre care multi considera ca ar trebui sa primeasca premiul
Nobel pentru studiile sale legate de imbatranire, a facut o descoperire
revolutionara -carbohidratii pe care ii consumam, de la banane la
cartofi, paine, paste, biscuiti sau prajituri, afecteaza doua gene esentiale,
care controleaza tineretea si longevitatea. Cercetatoarea americana a facut
aceasta descoperire in urma studiilor efectuate asupra viermilor inelati ce
traiesc in sol, in zone cu clima temperata din lumea intreaga. Optimizand genele
acestor viermi, ea a reusit sa le prelungeasca viata, facandu-i sa traiasca de 6
ori mai mult decat in mod obisnuit si sa isi pastreze sanatatea pe tot parcursul
vietii. Ce legatura au insa viermii cu longevitatea fiintei umane? Se pare ca,
din punct de vedere genetic, aceasta legatura exista. Experimente asemanatoare
celor facute pe viermi au dat aceleasi rezultate si in cazul sobolanilor si al
soarecilor, ceea ce ne face sa credem ca efectele optimizarii genetice
practicate de Cynthia Kenyon sunt similare si la oameni.
Practic, cercetatoarea americana a
dovedit ca imbatranirea nu este rezultatul unei decaderi lente, ci mai degraba
este efectul unui proces controlat de gene si de aceea ea ar putea fi icetinita
cu ajutorul medicamentelor.
Calorii mai putine inseamna o viata mai lunga
?
Una dintre metodele folosite in
laborator pentru a prelungi viata animalelor testate si pentru a le asigura
sanatatea este aceea de a le taia o mare parte din portia normala de calorii
consumate zilnic. Desi pare simplu, in cazul oamenilor solutia nu este practica,
deoarece asta ar insemna ca, desi am trai mai mult, am fi tot timpul infometati
si infrigurati. Kenyon a descoperit insa de ce reducerea drastica a caloriilor a
avut un efect atat de remarcabil – procesul in sine a facut posibil controlul
genei care regleaza insulina, iar aceasta din urma a avut efecte asupra unei
alte gene ce actioneaza ca un elixir al tineretii. Prima gena a fost denumita in
gluma Grim Reaper (nume mitic, dat mortii) din cauza efectului de scurtare a
vietii pe care il are atunci cand este dereglata. A doua gena (denumita
stiintific DAF 16) , cea a elixirului vietii, a fost denumita, tot in gluma,
Sweet Sixteen, deoarece are un efect de intinerire (cel putin in cazul
viermilor). Practic, aceasta din urma trimite semnale de regenerare altor gene,
responsabile cu intinerirea. Rezervele de antioxidanti din organism
cresc, neutralizand radicalii liberi nocivi, care sunt legati de o intreaga gama
de boli, de la cancer la Alzheimer. Aceeasi gena, Sweet Sixteen,
activeaza compusii care asigura functionarea corecta a proteinelor in organism,
a sistemului imunitar, care devine mai activ in lupta impotriva
infectiilor.
Carbohidratii cresc nivelul de insulina din
organism
Descoperirea genei Grim Reaper a
facut-o pe cercetatoare sa isi modifice imediat propria dieta. Si asta deoarece
carbohidratii fac ca organismul sa produca mai multa insulina, iar mai multa
insulina inseamna o gena Grim Reaper mult mai activa, care va impiedica a doua
gena, cea a elixirului tineretii, sa functioneze. Pentru a testa acest mecanism,
cercetatoarea a adaugat o cantitate mica de glucoza la dieta normala a catorva
dintre viermii care fusesera astfel tratati incat sa aiba o viata mai lunga si
mai sanatoasa. Efectul s-a vazut imediat. Glucoza a blocat genele
tineretii, astfel incat viermii respectivi si-au pierdut imediat sanatatea si au
murit mai repede.
Avand ca punct de plecare studiile
facute de cercetatoarea americana, alti geneticieni au analizat existenta
mecanismului format din cele doua gene Grim Reaper/Sweet Sixteen, la alte
animale si la oameni. O decoperire interesanta a fost facuta in legatura cu o
populatie pitica din zona Ecuadorului de nord. Membrii comunitatii sunt imuni la
cancer. Si asta pentru ca le lipseste acea parte a genei Grim Reaper care
controleaza un hormon responsabil cu cresterea cantitatii de insulina. Se pare
ca inaltimea lor mica este un efect al lipsei acestui hormon, care este un
hormon de crestere. Tot lipsa acestui hormon este insa responsabila si de faptul
ca aceste fiinte sunt imune la cancer si sunt mai protejate de boli de inima si
de obezitate. De altfel, hormonul de crestere a insulinei este in stransa
legatura si cu cancerul de san, de prostata sau de colon.
Concluzia este ca nivelul
crescut de insulina datorat consumului excesiv de carbohidrati ar putea fi
liantul intre multi dintre factorii care ne grabesc moartea.
Cercetarile in acest sens sunt inca intr-un stadiu preliminar, insa unele
concluzii sunt absolut logice. Spre exemplu, se stie ca insulina antreneaza o
crestere a productiei de colesterol in ficat. Acesta face ca peretii vaselor de
sange sa se contracte, ceea ce duce la cresterea tensiunii si, implicit, la
stimularea eliberarii de grasimi numite trigliceride (responsabile de bolile de
inima).
Taierea carbohidratilor ne prelungeste viata o
teorie revolutionara?
Desigur, descoperirea facuta de
Cynthia Kenyon nu poate decat sa ii bucure pe producatorii de medicamente, care
au inceput deja sa caute molecule ce pot controla activitatea celor doua gene.
Pana la fabricarea unor medicamente miraculoase insa, putem reduce nivelul de
insulina facand miscare. Exercitiile zilnice cresc nivelul de radicali liberi
din corb, fapt ce stimuleaza organismul sa produca mai multi antioxidanti cu rol
protector.
Sfatul ce vine in urma
acestor studii, de a elimina carbohidratii din dieta zilnica, pentru a
avea un corp sanatos, vine sa darame teorii care au fost sustinute in ultimii 30
de ani si care sustineau ca grasimile sunt cele care trebuie taiate si ca
organismul are energie datorita complexului de carbohidrati pe care toata lumea
ar trebui sa ii consume. Cu toate ca a fost primita cu entuziasm, descoperirea
genetica facuta de cercetatoarea americana nu pare sa fie inca suficient
de convingatoare in ceea ce priveste legatura dintre carbohidrati si cresterea
nivelului de insulina, astfel incat sa determine o promovare in masa a dietelor
fara carbohidrati.
Va recomandam sa mai cititi
si:
Trup frumos
invidiat
lor
urate?
verii
scortisoara!
putin
nocive
satietate
designerilor
ideala?
Alimentatie sanatoasa
enzimele
somonul
culinare
colesterol
bine
mult
legumelor
paradontoza?
lunga
specialistilor